duminică, 24 martie 2013

Sfaturi utile privind inlaturarea petelor

Acizi

Un material textil, indiferent de natura fibrei, atins cu un acid (clorhidric, sulfuric, fluorhidric, azotic etc.) trebuie imediat supus unui tratament si anume locul respectiv va fi tamponat (neutralizat) cu o solutie slab alcalina de 5-10% amo­niac, bicarbonat de sodiu sau borax. Dupa ope­ratia de neutralizare, se clateste intens cu apa rece, apoi cu apa calduta si din nou cu apa rece.
De asemenea, se poate presara pe pata umeda praf de soda de rufe (carbonat de sodiu) sau bicarbonat de sodiu, care se lasa atîta timp cît se mai produc basicute cu gaz. Cînd producerea lor s-a terminat, se spala intens cu apa. Cînd acizii sînt tari sau concentrati, distrug pe loc materialul si atunci nu mai este nimic de facut.
Daca o pata de acid nu a fost observata la timp, se poate întîmpla ca la prima spalare a materia­lului, locul respectiv sa se gaureasca sau sa se rareasca tesatura, deoarece în zona atinsa de acid, fibrele au fost foarte mult slabite.

Apa

Petele de apa de pe tesaturile de matase se înlatura prin tamponare cu apa de ploaie sau cu o solutie diluata de acid acetic (20 ml acid acetic la 1 litru apa). Petele de pe tesaturile de lînâ se pot scoate prin calcarea materialului cu un fier usor încins peste o pînza umezita în apa de ploaie.

Arsuri (parlire)

La operatia de calcat sau la atingerea cu obiecte fierbinti, se pot produce pe materiale textile ar­suri sau pîrliri locale, care apar ca pete galbui pîna la maro. Daca fibra nu este complet distrusa, ele pot fi decolorate.
Pentru tesaturile albe de in si bumbac se poate folosi o solutie de apa oxigenata 10% sau o solutie apoasa de clorura de var 2°/o, care se aplica pe locul în prealabil umezit, dupa care se spala intens cu apa si apoi se expune la soare si caldura. Operatia se repeta de mai multe ori pînâ la disparitia petei.
Petele de pe tesaturile albe de lina se sterg bine cu o pînza curata înmuiata într-un amestec for­mat din 85 ml apa oxigenata 3% si 50 ml amo­niac 5%, dupa care se spala bine cu apa. La tesaturile colorate, exista pericolul distrugerii colorantului si de aceea se folosesc solutii foarte diluate (1%) de apa oxigenata. Ţesaturile de lina colorate se tamponeaza cu o solutie de acid citric 5% sau cu zeama de lamîie, dupa care se spala cu apa.
In cazul matasii de viscoza, locul patat se trateaza cu o solutie de alcool etilic în apa 50%, apoi se spala bine cu apa.

Bauturi racoritoare

Petele provocate de bauturi racoritoare (limonada etc.) se îndeparteaza prin spalare cu apa si o solutie de amoniac 10%. In cazul tesaturilor albe, daca mai ramîne o pata colorata, aceasta se poate îndeparta usor, prinir-o albire locala cu apa oxigenata.
Petele de pepsi-cola, coca-cola, etc se tamponeaza cu benzina, se spala apoi cu apa si  detergent apoi se clatesc cu apa.


Bere

Petele de bere proaspete, de pe tesaturile de orice natura, se pot înlatura cu apa calda sau cu apa sarata (20 g sare de bucatarie la 1 litru de apa).
Petele vechi, cu exceptia celor de pe tesaturile ae lina si matase, se umezesc cu apa curata apoi se trateaza cu o solutie de amoniac 1%! Se freaca bine cu un tampon, apoi se spala cu apa.
Petele de pe tesaturile de lina se tamponeaza cu glicerina, apoi locul respectiv se sterge usor cu o tesatura flanelata înmuiata în apa. Ţesaturile de matase se curata cu alcool (20 ml alcool etilic 70% la 100 ml apa). Daca tesatura este alba, se poate încerca si cu apa oxigenata 10 ml/l.
Pentru îndepartarea petelor de bere vechi de pe tesaturile de orice natura se poate folosi un amestec format din glicerina, amoniac 10% si alcool etilic 70% în cantitati egale (3 parti dizol­vate în 8 parti în greutate apa). De exemplu, un amestec obtinut din 20 ml glicerina, 25 ml amo­niac 10%, 30 ml alcool etilic 70% si 200 ml apa.

                                    

Cafea

Petele de cafea au o culoare caracteristica maro-gâlbuie pîna la maro-închis.
Petele proaspete se înlatura cu apa calda si detergenti.
Petele vechi se tamponeaza cu glicerina, apoi cu apa calda si în final cu apa oxigenata. Se poate încerca si presararea de sare de bucata­rie peste pata umezita.
În cazul matasii colorate, se poate încerca înde­partarea petelor cu o solutie de acid lactic 5%, dupa care se spala bine cu apa. Petele de pe tesaturile de in, bumbac sau ma­tase artificiala se curata cu hipoclorit de sodiu. Daca solutia decoloreaza tesatura, seu daca pata se afla pe lîna sau matase naturala, se clateste bine portiunea patata cu apa rece si apoi se aplica o solutie de apa oxigenata 3%. dupa care se spala cu multa apa.

Ceai

Se tamponeaza portiunea patata cu o solutie di­luata de amoniac sau cu glicerina, apoi cu acid acetic diluat (20 ml otet la un litru de apa), dupa care se spala cu apa calduta.
De asemenea, petele de ceai se pot umezi cu o solutie de acid oxalic 5%, se lasa timp de 6-10 minute, dupa care se spala cu multa apa.

Cerneala

Petele proaspete de cerneala de pe tesaturile albe se pot îndeparta cu zeama de lamâie (acid ci­tric), cu lapte cald sau cu lapte acru. Daca sînt mai vechi se lasa locul patat timp de citeva ore în lapte apoi se sterge cu o cîrpa curata înmu­iata tot în lapte. Dupa ce pata dispare, se cla­teste imediat locul respectiv cu apa calda, apoi cu apa rece. in timpul tratamentului trebuie acor­data o deosebita atentie, astfel încît laptele sa nu se usuce nici un moment pe tesatura. Petele de cerneala de pe tesaturile albe de bum­bac se pot trata prin tamponare cu o solutie de amoniac 10% calda, urmata de o solutie de 10% acid oxalic si care se repeta pîna la dis­paritia petei, dupa care se spala cu multa apa. Ţesaturile albe de bumbac se mai pot albi cu hipoclorit de sodiu, dupa care se trateaza cu ditionit de sodiu.
De asemenea, petele de pe tesaturile albe de bumbac se pot umezi la început cu apa, apoi cu un amestec încalzit de apa oxigenata 3% si acid oxalic 10%, dupa care se clatesc intens cu apa.
Pentru toate tesaturile si în special pentru cele colorate se poate folosi alcoolul etilic sau un amestec format din cantitati egale în greutate alcool etilic 96%, solutie de amoniac 10% si apa. (Ex. : 50 ml alcool etilic 96%, 40 ml amo­niac, 10% si 40 ml apa). Dar, trebuie sa se tina seama de faptul ca amoniacul poate sa schimbe uneori culoarea tesaturii, deci, amestecul trebuie verificat înainte de a fi folosit.
Pentru tesaturile colorate, indiferent de natura fibrei, se mai poate folosi si un amestec format din 10 parti alcool etilic, 4 parti glicerina si o parte acid oxalic (parti în greutate). De exemplu un amestec din : 10 g acid oxalic, 30 ml glice­rina si 125 ml alcool etilic. Dupa tratament se spala bine cu multa apa.

Ciocolata
Petele de ciocolata se îndeparteaza întîi cu un cutit, prin raderea stratului de deasupra, apoi se degreseaza cu ajutorul unui tampon îmbibat cu benzina, dupa care se curata cu o periuta. In cazul cînd în locul petei ramîne o aureola galbuie, aceasta se trateaza cu glicerina calda, se freaca usor cu un tampon, apoi se spala cu apa calda.
Daca petele s-au format pe tesaturi albe, ele se pot freca cu o solutie de 10% acid tartric si apoi cu o solutie de 20% piatra acra (alaun de po­tasiu), dupa care se spala cu multa apa.

Excremente de pasari

Aceste pete se recunosc usor, avînd o culoare albicioasa pîna la gri. La început, crusta uscata se va îndeparta cu un cutit, apoi cu ajutorul unei perii se vor elimina toate resturile ramase pe tesatura, dupa care se uda cu apa calda si se freaca. De obicei, dupa acest tratament, pata dispare.
Petele vechi se tamponeaza cu glicerina calda sau cu otet diluat (20 ml otet la 100 ml apa), se freaca cu unghia locul petei, dupa care se spala intens cu apa calda.

Fructe si legume

Petele proaspete de visine, ciresi, capsuni, zme­ura, mere, fragi, rosii etc., se pot înlatura uneori prin simpla spalare cu multa apa calda. " In acelasi scop, daca pata este pregnanta, se poate folosi o solutie diluata de amoniac 5%, o solutie de acid citric (80 g acid la 1 litru de apa) sau o solutie de permanganat de potasiu (2 g de permanganat de potasiu la 1 litru de apa).
Ţesaturile albe de in si bumbac patate se în­moaie în lapte acru sau dulce, dupa care se spala cu multa apa.
Pentru tesaturile albe se mai poate folosi o so­lutie de apa oxigenata 3%, usor alcalinizata cu amoniac (70 ml solutie apa oxigenata 3%, 20 ml solutie amoniac 10% la un litru de apa), cu care se tamponeaza pata, dupa care se freaca locul respectiv cu o pinza curata. Dupa tratament, te­satura se spala bine cu apa si se pune la uscat. Pentru eliminarea petelor vechi este necesara o cantitate mai mare de amoniac. In acest scop, se prepara o solutie din apa oxigenata 3% (o parte in greutate), amoniac 10% (4 parti în gre­utate) si apa (45 parti în greutate). Ex. : 10 ml apa oxigenata 3%, 40 ml amoniac 10% si 450 ml apa.
Petele de pe tesaturile colorate, indiferent de na­tura fibrei, se pot elîmina cu un amestec de gli­cerina pura si galbenus sub forma de emulsie (se amesteca bine un galbenus cu 40 ml glice­rina, ca la maioneza), care se aplica pe locul respectiv, se lasa timp de cîteva ore, dupâ care se spala cu multa apa calda.
Pentru eliminarea petelor de pe matasea colo­rata se poate folosi si o solutie de borax 10% cu care se tamponeaza bine locul respectiv, dupa care' se spala cu apa. Se poate încerca si cu o solutie de amoniac 5%, facîndu-se în preala­bil o verificare pe o portiune ascunsa a mate­rialului.
Petele de pe tesaturile de lina albe si colorate se tamponeaza cu o solutie de apa si sapun sau apa si detergent, se sterge cu apa, apoi se picura pe locul respectiv amoniac sau apa oxi­genata 3%. La sfîrsit se spala foarte bine cu apa.

Grasimi

Petele de grasimi se pot elimina prin diferite metode, în functie de natura grasimilor si de proprietatile materialului textil.
Grasimile se dizolva usor în solventi puri ca : benzina, tetraclorura de carbon, neofalina, clo­roform, terebentina, benzen etc. Folosirea acestor solventi sau a amestecurilor lor se face cu foarte rnulta atentie, deoarece toti solventii sînt usor inflamabili, prezentînd chiar pericol de ex­plozii.
Petele proaspete se pot îndeparta presârînd un strat gros de talc, care se acopera cu o hîrtie curata si se preseaza cu o greutate. Dedesubtul tesaturii se asaza o foaie de sugativa curata. Dupa 24 de ore se îndeparteaza praful care a absorbit grasimea, apoi se perie bine. La îndepartarea petelor cu ajutorul unuia din solventii mentionati se pune sub pata un mate­rial absorbant curat, iar zona înconjuratoare a petei se uda cu apa, pentru ca solutia de gra­sime sa nu se raspîndeasca împrejur, marind si mai mult pata, dupa care se freaca locul patat cu o perie, tampon sau un burete înmuiat în solvent, în functie de finetea tesaturii. Frecarea se face prin miscari circulare, la început mai slabe, apoi mai accentuate de la margini spre centru. Dupa înlaturarea petelor, în unele cazuri materialul se spala cu apa calduta cu sapun sau cu detergentul adecvat tesaturii (în special in cazul tesaturilor albe sau vopsite cu coloranti rezistenti).
In general, este bine sa se cunoasca faptul ca eterul etilic si sulfura de carbon nu prea sînt potrivite pentru scoaterea petelor de grasime, în conditiile existente in gospodarie, aceste sub­stante sint solventi foarte buni, dar au dezavan­tajul ca se evapora mult prea repede, se aprind toarte usor si emana vapori ce pot exploda. Se pot folosi si amestecuri de solventi, formate din sapte parti neofalina, doua parti tereben­tina, o parte eter etilic (parti în greutate) sau parti egale în greutate de neofalina si tetraclorura de carbon. De exemplu, un amestec obtinut din 100 ml neofalina, 25 ml terebentina, 15 ml eter etilic sau un amestec din 70 ml neofalina si 30 ml tetraclorura de carbon. Petele de pe tesa­turile fine de matase se pot elimina utilizînd un amestec format din 75 parti în greutate alcool etilic, 20 parti în greutate sapun alb superior, doua parti în greutate terebentina si un galbenus. Amestecul se agita înainte de folosire.
Pentru îndepartarea petelor de pe tesaturile de matase si lîna tricotate, se pot folosi radacini de ciuin, planta care contine saponina si se poate procura de la farmacii sau de la magazinele specializate în plante medicinale (PLAFAR). Ra­dacinile de ciuin (30 g - circa 20 lingurite) se fierb în apa (300 ml) circa o jumatate de ora, sa strecoara, se amesteca cu amoniac 10% (100 ml), apoi se adauga apa (700 ml). Lichidul obtinut se foloseste pentru îndepartarea petelor prin tamponarea si frecarea usoara a locului res­pectiv.
Petele de grasimi de pe gulere si mansete se scot cu un amestec format din 4 parti in greu­tate amoniac 5% si o parte în greutate sare de bucatarie (clorura de sodiu). Deexemplu, 80 ml amoniac 5% si o lingura de sare. In acelasi scop, se poate folosi produsul din comert "Stela", sub forma de pasta. Pe locul murdar se pun 1-2 cm de pasta si se freaca bine. Se Iasa sa actioneze 2-3 minute dupa care se spala materialul în mod obisnuit cu detergen­tul preferat. . La tesaturile foarte groase, ca plusul sau cati­feaua, este bine sa se întrebuinteze o pasta de consistenta smîntînii obtinuta din magnezie (oxid de magneziu) si benzina sau magnezie si tetraclorura de carbon. Se unge locul cu aceasta pasta, se lasa sa se usuce, apoi se indeparteaza praful uscat prin periere.
Pentru materiale textile artificiale (acetat), se pot întrebuinta doar benzenul, sulfura de carbon, benzina usoara (neofalina). Ceilalti solventi nu sînt permisi.

Iarba

Petele de iarba se datoresc clorofilei plantelor (pigment vegetal de culoare verde) si ou o cu­loare verde, cu nuante spre galben.
Petele proaspete se pot îndeparta prin tamponare cu alcool etilic, eter etilic sau tetraclorura de carbon sau cu o solutie formata din 2 parti clorura de sodiu (sare de bucatarie) si 10 parti apa (parti în greutate). De exemplu, o lingura de sare la 100 ml apa.
Petele proaspete dispar uneori dupa spalare cu apa calda sau cu o solutie de sapun în care se adauga si amoniac (100 ml amoniac 10% la un litru de apa). Daca tesatura nu-si modifica cu­loarea din cauza amoniacului, se înmoaie locul patat în amoniac si apoi se spala cu apa si sapun.
Petele de pe tesaturile albe de bumbac se pot elimina astfel : se freaca bine pata cu sapun si apoi se introduce materialul textil sau zona pa­tata într-un vas emailat în care se gaseste o so­lutie fierbinte de soda calcinata 10 g/l si se fierbe timp de 10-20 minute. Procedeul se repeta pîna la disparitia petei.
Pe tesaturi colorate se face un tratament cu o solutie calda de acid lactic 5% pîna la dispa­ritia petei, dupa care se spala cu multa apa. Petele proaspete de pe tesaturile de lîna se scot cu alcool etilic. La petele mai vechi se poate încerca o solutie formata din 10 g/l acid oxalic si 10 ml/l acid acetic (se dizolva intîi acidul oxa­lic si se adauga acidul acetic) dupa care se cla­teste intens cu apa calda si rece.

Înghetata

Aceste pete se tamponeaza initial cu benzina, benzen sau sulfura de carbon pentru a curata pata de grasime. Dupa uscare, petele ramase se tamponeaza cu o solutie de amoniac 5%. Se neutralizeaza cu acid acetic diluat (10 ml otet la 100 ml apa) si se clatesc cu multa apa. Daca pata nu dispare, în functie de culoarea înghe­tatei si de ingredientul de baza, se trateaza ca si petele de cacao sau de fructe.

Lapte

Petele de lapte se recunosc usor dupa culoarea transparent-albicioasa si dupa contururile mai în­tarite ale acestora.
Materialele textile patate cu lapte nu se calca înainte de scoaterea petei, deoarece prin încalzire pata se fixeaza si mai puternic. Datorita conti­nutului de grasimi, aceste pete se vor trata mai întii cu solventi organici, cu benzen sau benzina. Dupa tratament, locul petei apare albicios, mat. In continuare, pata se trateaza cu o solutie cal­duta de 50 ml/l amoniac 25%, dupa care se face o neutralizare cu o solutie diluata de acid acetic (3 ml/l acid acetic 80% sau 50 ml/l otet de 9°) si apoi se spala cu multa apa calduta. Se poate încerca înlaturarea petei de lapte si prin tamponarea acesteia cu un amestec de alcool etilic si eter etilic (50 ml alcool etilic si 20 ml eter etilic).
In cazul tesaturilor groase de stofa, plus, catifea, pata se acopera cu o pasta formata din magnezie sau talc si alcool. Dupa uscare se perie locul.

Lichior

Petele de lichior au aspecte diferite, dupa felul lichiorului, dar se recunosc usor din cauza zaha­rului care da locului patat un aspect de material apretat.
Petele proaspete se umezesc cu apa calduta, dupâ care se freaca usor cu un tampon înmuiat într-o solutie de 10 ml/l amoniac 25% în care se adauga 50 ml alcool. La sfîrsit se clatesc cu apa. Petele vechi se îndeparteaza cu un amestec de amoniac, apa oxigenata si apa (50 ml amoniac 20% si 100 ml apa oxigenata 3% la un litru de apa) dupa care zona respectiva se clateste cu apa.

Maioneza

Petele de maioneza contin grasimi si de aceea se trateaza cu un solvent organic (benzina, neofalina etc.), dupa care se spala bine cu apa calduta.

Marmelada

Petele proaspete se pot elimina cu apa calduta, prin simpla înmuiere a petei în apa.
Pentru îndepartarea petelor mai vechi se utilizeaza o solutie calda de 1% amoniac, dupa care se spala bine cu apa.

Miere de albine

Mierea de albine mai întîi se îndeparteaza cu un cutit, de pe pata si apoi se sterge locul res­pectiv cu apa calduta în care se poate intro­duce si putin detergent adecvat tesaturii respec­tive, iar la sfîrsit se clateste cu apa curata. Petele de miere se pot înlatura perfect cu o so­lutie de amoniac 10%. La tesaturile colorate însa trebuie facuta întîi o verificare pe un esantion.

Mustar

Cu ajutorul unui cutit se înlatura usor crusta de mustar, apoi se uda pata cu apa calda si se freaca cu o pînza curata. Daca pata nu dispare complet, se spala zona respectiva cu detergentul adecvat tesaturii.

Noroi

Aceste pete se înlatura prin frecare sau periere, iar pata eventual ramasa se elimina printr-o spa­lare cu apa calda si cu sapun moale sau cu un detergent adecvat tesaturii, apoi se clateste bine cu apa.

Otet

Petele de otet se neutralizeaza cu o solutie de 10 ml/l amoniac, dupa care se spala bine cu apa.

Parfum

Petele de pe tesaturile albe se pot trata cu apa oxigenata 3% si amoniac 5%, apoi se spala in­tens cu apa.
Pentru îndepartarea petelor de pe tesaturile co­lorate, este mai indicata glicerina încalzita sau eterul etilic.
Petele mai vechi, care s-au mai închis la culoare, se tamponeaza alternativ cu acid acetic diluat (otet) si alcool, dupa care se spala cu multa apa calda.

Pix

De pe haine sau obiecte se curata foarte usor daca pulverizati pe locurile murdare, fixativ de par. Petele dispar imediat.

Rasina

Pe tesaturi, petele de rasina au aspectul unor pete de apret. Cele proaspete sînt lipicioase, iar cele vechi se recunosc prin apasare cu degetul (se observa amprenta acestuia ramasa pe ele), înlaturarea petelor de rasina cere multa rabdare. La început se efectueaza o frecare a portiunii respective pentru îndepartarea stratului care adera superficial si apoi se trateaza cu un solvent (tetraclorura de carbon, benzen, cloroform etc.) care va dizolva pata. Apoi, urmeaza un tratament cu benzina usoara (neofalina) pentru evitarea au­reolelor. Se freaca locul respectiv dinspre mar­gini spre centru cu un tampon curat. Pe tesa­turile de matase nu se va freca pata, ci se va bate usor cu o perie, dupâ care se va aplica tratamentul susmentionat.
La stofele albe, petele se pot elimina prin în­muierea lor cu glicerina, urmata de tratarea cu acid oxalic 5%,, tamponîndu-se Ia sfirsit cu o solutie de amoniac 2%.
La stofele colorate, se înmoaie pata în glicerina calda sl se spala apoi cu alcool, care este un dizolvant al rasinii.

Rugina

Petele de rugina de pe tesaturile de bumbac albe si colorate pot sa dispara daca se freaca imediat locul patat cu un tampon îmbibat în apa sarata, dupa care se clateste cu apa rece. Ţesatura se calca cînd este înca umeda.
Petele de rugina proaspete de pe suprafete mici se îndeparteaza prin tamponare cu zeama de la­mîie atunci stoarsa si prin frecare cu o cîrpa alba, dupa care se spala cu apa calda si se clateste cu apa rece. In prealabil, trebuie sa se faca o încercare pe o portiune ascunsa a mate­rialului pentru a vedea daca nu se modifica culoarea tesaturii.
Petele de rugina vechi de pe tesaturile albe se pot îndeparta folosind acid oxalic sau acid citric sub forma de solutii de 5-10%. Solutiile se în­calzesc pîna ia fierbere dupa care se introduce, pentru putin timp, portiunea patata ; uneori tra­tamentul trebuie aplicat de doua sau de trei ori, Dupa dizolvarea petelor de rugina, se spala bine tesatura cu apa calda, apoi se clateste cu apa rece. O spalare insuficienta ar putea avea o in­fluenta daunatoare asupra tesaturilor de in sau bumbac în sensul ca prin contactul prelungit cu acizii scade rezistenta fibrelor.
Petele de pe tesaturile albe de bumbac se pot trata cu o solutie de ditionit de sodiu 10-20 g/l si hidroxid de sodiu 5 g/l la temperatura de 75-85°C, dupa care se spala cu apa rece. Tra­tamentul se repeta de cîteva ori, pîna la com­pleta disparitie a petei.
De asemenea, se poate folosi o solutie de acid oxalic si alaun de potasiu obtinuta din : 50 g/l acid oxalic, 50 g/l alaun de potasiu si 10 ml/l acid acetic 60%. Întîi se amesteca primele doua componente, dupa care se adauga acidul acetic. Petele de rugina de pe tesaturile de bumbac se pot înlatura si cu acid clorhidric 2%. Portiunea patata se umezeste, dupa care se tampo­neaza cu acid clorhidric, care dizolva pata. Apoi se clateste cu multa apa calda in care se adauga hidroxid de amoniu sau soda calcinata pentru completa înlaturare a acizilor. In final, se efec­tueaza o limpezire cu apa rece.

Ruj de buze

Petele de ruj de buze contin grasimi, de aceea se trateaza întîi cu un dizolvant pentru grasimi : neofalina, cloroform sau tetraclorurâ de carbon, dupa care se supun unei spalari cu apa si de­tergent. Daca pata nu dispare, se tamponeaza locul respectiv cu alcool etilic concentrat, pentru a dizolva colorantul ramas pe fibra. Pe tesaturile albe se poate efectua o albire cu 10-30 ml apa oxigenata si 5 g hidroxid de sodiu la un litru de apa.

Sange

In cazul petelor proaspete, tesatura se va înmuia în apa rece si apoi se va spala cu apa si sapun. Temperatura apei de spalare nu trebuie sa depaseasca 35°C.
Petele de sânge proaspete de pe tesaturile de lina se lasa sa se usuce, apoi se încearca înlaturarea lor prin periere sau se poate utiliza si amoniac 2% daca nu decoloreaza stofa. Petele vechi de sînge se îndeparteaza prin frecare cu o solutie care contine 100 ml amoniac 25% si 50 g borax la un litru de apa, dupa care se spala cu apa curata.
Ţesaturile albe patate se cufunda într-o solutie calda (35°C) de 20% tiosulfat de sodiu, mate­rialul se lasa pîna la disparitia petelor, dupa care se clateste cu apa.
De asemenea, pentru îndepartarea petelor vechi de pe tesaturile albe de bumbac se foloseste ur­matorul procedeu : tesaturile se înmoaie într-o solutie de soda calcinata 5% sau amoniac 10% si se lasa circa 12 ore, apoi pata se îmbiba cu o solutie de clorura de var de 2%, dupa care se spala bine cu apa. În caz ca dupa spalare mai ramîne o aureola galbena sau maro se va trece la o albire cu apa oxigenata sau cu hipoclorit de sodiu, urmata de spalare si o clatire cu apa rece,
De pe tesaturile colorate vopsite cu coloranti rezistenti, petele pot fi scoase cu o solutie alcalina de 5 g hidroxid de sodiu si 20 g ditionit de sodiu |a un litru de apa în care materialul patat se tine timp de 1/2-1 ora la 60°C. Se spala apoi cu apa calduta, în care se adauga o mica can­titate de borax (20 g borax la un litru de apa) si sapun.
Pentru tesaturile din matase colorata si fina se prepara o pasta din amidon si apa, care se aplica pe pata si se lasa pîna se usuca. Dupa uscare se perie bine locul, se spala cu apa si sapun, apoi cu apa curata si la sfîrsit cu apa ce con­tine otet (o lingurita de otet la un litru apa).

Smântâna, frisca

Petele proaspete de smîntîna se tamponeaza cu glicerina, apoi se spala cu apa multa. Petele mai vechi se pot elimina prin tamponare cu benzina, benzen sau tetraclorura de carbon, dupa care se trateaza cu o solutie de 10 ml/l amoniac, apoi se spala cu apa multa, cu sau fara adaos de detergent,

Supe, ciorbe, mancaruri


Petele proaspete de pe tesaturile albe de in si bumbac se pot elimina printr-o spalare obisnuita cu sapun si apa calda, urmata de o clatire cu apa rece.
Petele proaspete de pe tesaturile de lâna si ma­tase se îndeparteaza printr-o spalare cu deter­gentul adecvat tesaturii. In cazul cînd petele pro­vin de la mîncaruri cu grasimi, albumine coagu­late etc. se trateaza initial cu neofalina, apoi cu solutie slaba amoniacalâ (25-50 ml/l amoniac 25%) prin frecare cu o perie sau cu o pânza curata (în cazul lânei) sau cu un burete (in cazul ma­tasii).

Transpiratie

Petele de pe captuselile albe de matase se pot elimina cu ajutorul unei solutii de 30 ml/l apa oxigenata, încalzita usor. Cu ajutorul unui tampon sau al unei cîrpe curate îmbibate în aceasta so­lutie se freaca cît mai uniform si cît mai repede portiunea patata, dupa care se spala cu apa calda.
De pe captuselile de matase colorate, petele se îndeparteaza folosind un amestec format din parti egale de amoniac 10% si alcool. Dupa aceasta se spala cu apa.
Petele de pe tesaturile albe de lina, motase si bumbac se pot îndeparta cu o solutie de tiosulfat de sodiu (5 parti în greutate tiosulfat la 100 parti în greutate apa), dupa care se spala cu apo. La tesaturile colorate din matase naturala sau viscoza, locurile patate se înmoaie într-o solutie concentrata de clorura de sodiu (sare de bucatarie), apoi se freaca cu un tampon sau cu o pânza curata, dupa care se spala cu apa. Pentru tesaturile de matase colorate cu coloranti rezistenti se poate folosi un amestec format din parti egale în greutate de alcool etilic si amoniac 10%. De exemplu, un amestec obtinut din 60 ml alcool etilic 70% si 50 ml amoniac 10%. Petele de pe tesaturile de lîna se scot cu neofa­lina prin stergere cu o cîrpa curata, moale.

Ulei comestibil

Petele de ulei de floarea-soarelui, soia, masline etc., se tamponeaza dinspre margini spre interior cu o cîrpâ curata înmuiata în neofalina, apoi se freaca bine.
De asemenea, se pot folosi si alti solventi organici (benzen, tetraclorura de carbon, acetona etc.), sau un amestec 2:2:6 de benzen, acetona si tetraclo­rura de carbon (parti în greutate). De exemplu, un amestec obtinut din : 45 ml benzen, 50 ml acetona si 75 ml tetraclorura de carbon. In final se trateaza cu o solutie ce contine 10 ml/l amoniac 25% cu sau fara adaos de detergenti. Pentru tesaturi colorate de matase se întrebuin­teaza o solutie de 10% borax. Matasea acetat nu se trateaza cu acetona.


Varsaturi (vomari)

Petele de varsaturi se sterg cu neofalina apoi cu o solutie de amoniac 5%, dupa care se spala cu multa apa.
De asemenea, se poate folosi urmatorul tratament: se umezesc petele cu o solutie de amoniac -1.0%, apoi se freaca locul respectiv cu un tampon curat înmuiat într-o solutie alcoolica de sapun (10 g sapun de ras dizolvat în 100 ml apa fierbinte în care se adauga 10 m! alcool), iar la sfîrsit se spala cu apa.

                                           


Vin 

Petele de vin alb se pot înlatura cu ajutorul unui amestec format din 5 g sapun de ras introdus în 100 rnl apa fierbinte, în care, dupa racire, se adauga 10 ml amoniac 25%. Dupa tratament se spala cu apa.
De asemenea, se poate încerca un amestec for­mat din 10 parti în greutate sapun de ras, 2 parti în greutate terebentina si o parte în greutate amoniac 10%. Se freaca bine pata dupa care se spala cu apa calda si sapun, apoi cu apa rece. Se pot scoate si prin tamponare cu o solutie for­mata din parti egale în greutate alcool etilic 70% si glicerina. Dupa tratament, tesatura se cla­teste cu apa. De exemplu, un amestec obtinut din 60 ml alcool etilic 70% si 40 ml glicerina.
Vinul rosu, petele proaspete se presara cu sare de bucâlârie, apoi se spala cu apa si sapun, iar la sfîrsit se clatesc din abundenta cu apa curata. De asemenea, petele proaspete se pot îndeparta tinînd materialul patat deasupra chiuvetei si turnînd apa fierbinte pîna dispare pata. Pentru tesaturile albe de in si bumbac se folo­seste un amestec 1:10 de acid citric (sau sare de lamîie) si alcool etilic (parti în greutate). De exemplu 10 g sare de lamîie si 125 ml alcool etilic. Dupa tratament locul respectiv se spala bine cu apa multa.
Petele mai vechi de pe tesaturile albe se trateaza cu apa oxigenata diluata 5%, apoi se tamponeaza cu amoniac 10% si se usuca cu o cîrpa. De asemenea, pentru eliminarea acestor pele este foarte indicat si urmatorul tratament ; se înmoaie pata într-un amestec obtinut din 10 g acid citric (în absenta acidului citric se poate utiliza sare de lamîie - citrat de sodiu) dizolvat în 20 ml apa + 100 ml alcool etific 70%, se freaca usor, iar la sfîrsit se spala intens cu apa.

sâmbătă, 16 martie 2013

Sfaturi utile pentru a contracara stategiile hypermaketurilor

Comerciantul știe că în spațiul de vânzare al unui supermarket există două zone: cea "fierbinte", unde circulația se desfășoară spontan, și cea "rece", unde clientul evită să se deplaseze; ca urmare, clientul trebuie să fie stimulat să viziteze și zona "rece". Pentru realizarea acestui obiectiv sunt puse în funcțiune o serie de tehnici:
- bunurile de consum zilnic, dar care aduc un profit mic, sunt răspândite pe întreaga suprafață a magazinului; în acest fel, ochiul consumatorului este atras și de rafturile unde sunt expuse produse care aduc un profit ridicat; 

- cele mai căutate produse (ex. alimentele) sunt amplasate la mare distanță de intrare;
- la intrare se găsesc produsele cele mai scumpe și cele mai puțin necesare (echipament audio-video, foto, etc.);
- produsele care în general sunt cumpărate la declanșarea unui impuls necontrolat sunt plasate lângă casieria de la ieșirea super-magazinului (baterii, gumă de mestecat, alte produse pentru copii,etc.);
Chiar și poziția pe raft joacă un rol important în tehnicile de vânzare la un supermarket.
În ce privește atmosfera generală a supermarketului, nici ea nu este lăsată la întâmplare: lumina, muzica, culorile, sunt toate selectate cu un anumit scop. Aerul condiționat este o atracție în timpul zilelor caniculare de vară, iar muzica este folosită pentru a induce o stare mentală euforică, în care simțul critic este diminuat. În zilele de week-end, cu mare afluență de cumpărători, se folosește o muzică ritmată, care îndeamnă ascultătorii să se miște repede; în zilele fără clienți, se difuzează o muzică lentă, care atrage cumpărătorii și îi invită să rămână înăuntru până se hotărăsc ce cumpără. Lumina are de asemenea un rol bine studiat: lumină puternică pentru ceasuri, bijuterii sau cosmetice, lumină slabă pentru îmbrăcăminte. Observați că raioanele alimentare expun produsele de carne în vitrine iluminate de tuburi de culoare roz, dar nu aceeași culoare este folosită la vitrinele unde se expun produse lactate.
Daca analizam strategiile pe care marile lanturi de magazine le folosesc pentru a isi determina clientii sa cumpere cat mai multe produse, ajungem la concluzia ca nimic nu se face la intamplare: amenajarea magazinului, aranjarea produselor in raft, politica de preturi, ofertele speciale sau campaniile publicitare, totul este pus in practica doar pentru a ne convinge sa lasam cat mai multi bani la casele de marcat.



Sa vedem ce metode folosesc comerciantii pentru a isi maximiza vanzarile, si cum putem iesi totusi din magazine fara sa avem buzunarele goale.

Strategii de crestere a vanzarilor

1. Indiferent de numarul si cantitatea produselor pe care doresti sa le cumperi, nu intri intr-un hipermarket fara carucior. Acesta este insa mult mai mare decat ar fi normal, tocmai pentru a te determina sa cumperi cat mai mult - de cate ori vi s-a intamplat sa puneti in carucior cateva produse, iar acesta sa para totusi gol?

2. Produsele esentiale – paine, carne, lactate – se afla in spatele magazinului, clientul fiind pus in situatia de a traversa tot magazinul pentru a isi cumpara o paine spre exemplu. Astfel, cresc sansele ca el sa cumpere mai multe produse decat si-a propus initial.

3. De ce guma de mestecat si batoanele de ciocolata sunt asezate langa casele de marcat? Pentru ca acest tip de produse sunt cumparate din impuls - de cate ori ati aruncat un pachet de guma in caruciorul de cumparaturi cat timp ati stat la coada?

4. Aranjarea produselor in rafturi nu se face oricum – cele care se vand cel mai bine sunt plasate in mijlocul raftului, in timp ce produsele scumpe sunt plasate la colturi, astfel incat sa treci de doua ori pe langa ele.
Mai mult, produsele scumpe sunt plasate la nivelul ochiului pentru o mai mare vizibilitate, iar cele ieftine se afla in rafturile de jos.

5. Prin modul in care sunt amenajate, magazinele incearca sa te determine sa te opresti de cat mai multe ori. De ce? Pentru ca ori de cate ori te opresti, exista posibilitatea de a cumpara ceva.

6. Unele preturi sunt greu de comparat. Ce costa mai putin: 330 de grame la trei lei, sau 500 de grame la 3.8 lei? Multa lume sa uita la pret cand cumpara ceva, iar magazinele pot alege gramaje neobisnuite pentru produsele proprii, astfel incat sa nu poata fi comparate cu ale concurentei.

7. False “chilipiruri” – uneori, produsele sunt aruncate intr-un cos pentru a da senzatia ca sunt ieftine, desi nu sunt.

8. Produsele scumpe sau care aduc profituri mari (electronice, cosmetice, etc) sunt pozitionate la intrarea in magazin, pentru a iti atrage atentia asupra lor inainte de a fi prea obosit si/sau de a ramane fara bani. Mai mult, acestea beneficiaza de spatii generoase si reclama pe masura, ceea ce nu se intampla in cazul produselor ieftine sau mai putin profitabile.

9. Noi avem cele mai mici preturi! De cate ori ati auzit sloganuri de genul “daca gasiti in alta parte mai ieftin, noi va returnam de X ori diferenta”? OK, incercati sa gasiti acel produs in alta parte…

Sau, chiar daca unii clienti gasesc aceleasi produse in alta parte la un pret mai mic, statistic vorbind, extrem de putini se intorc la magazinul initial pentru a cere diferenta. Iar comerciantii stiu asta.

                                   

Ce putem face pentru a contracara aceste strategii

1. Nu luati un carucior decat daca aveti neaparata nevoie. Daca va faceti cumparaturile folosind un cos de mana pe care sa il “carati” prin tot magazinul, va veti gandi de doua ori inainte de a cumpara ceva.

2. Alcatuiti-va o lista de cumparaturi si nu luati decat ceea ce scrie pe lista. Daca intrati in magazin cu gandul de a cumpara “ce imi lipseste prin casa”, in mod sigur va veti umple caruciorul.

3. Analizati ofertele doar din punctul de vedere al pretului si al gramajului. Restul reprezinta doar marketing si ambalaj.

4. Nu treceti de mai multe ori pe langa acelasi raft pentru ca ezitati sa cumparati un anumit produs. Daca ati plecat de la raft fara sa il cumparati, in momentul in care va intoarceti, exista multe sanse sa il puneti in carucior.

5. Atunci cand cautati cele mai ieftine produse, luati la voi un calculator de buzunar pentru a compara mai usor preturile.

6. Inainte de a ajunge la casa, aruncati o privire in carucior si intrebati-va daca aveti nevoie de tot ce ati pus in el. Altfel, nu va jenati sa cereti persoanei de la casa de marcat sa puna deoparte produsele pe care nu mai doriti sa le cumparati.

sâmbătă, 9 martie 2013

Cine NU trebuie sa plateasca timbrul de mediu


Taxa auto va fi inlocuita de timbrul de mediu incepand din 15 martie, cand OUG nr. 9/2013, care reglementeaza noua forma de taxare, va intra in vigoare. Actul normativ impune o noua modalitate de calcul, dar stabileste si categoriile de autovehicule pentru care nu se impune plata timbrului de mediu.

Autoturisme "oficiale" si autovehiculele de interventie

OUG nr. 9/2013 stabileste la articolul 3 ca sunt exceptate de la plata timbrului de mediu autovehiculele care apartin misiunilor diplomatice, oficiilor consulare si membrilor acestora, precum si altor organizatii si persoane straine cu statut diplomatic, care isi desfasoara activitatea pe teritoriul Romaniei.
In mod similar, sunt scutite si autovehiculele destinate a fi utilizate de fortele armate, fortele de securitate a statului, de politie, de jandarmerie, de politia de frontiera si de pompieri.
De asemenea, mai sunt scutite de la plata timbrului de mediu si autovehiculele destinate serviciilor de ambulanta si medicina, autovehiculelor speciale echipate corespunzator pentru acordarea ajutorului de urgenta, precum si autovehiculelor speciale destinate serviciilor de descarcerare si de stingere a incendiilor.

Masinile detinute de persoane cu handicap

Potrivit prevederilor legale, nici persoanele cu handicap care detin un autoturism special modificat pentru ele nu trebuie sa plateasca timbrul de mediu pentru aceste autoturisme.
Trebuie sa stiti ca scutirea se aplica pentru un singur autovehicul achizitionat in decurs de 5 ani, numai pentru autovehiculele aflate in proprietatea persoanei cu handicap.

Vehicule istorice

Alaturi de execeptiile de la plata taxei auto prevazute de art. 3, OUG nr. 9/2013 privind timbrul de mediu mai stabileste, la art, 8, ca acesta nu se plateste nici atunci cand autovehiculele sunt incadrate in categoria vehiculelor istorice.
In plus, nici autovehiculele destinate competitiilor sportive nu trebuie sa achite timbrul de mediu.

                               

Autoturisme donate anumitor institutii
Totodata, conform articolului 8, timbrul de mediu nu se achita nici pentru autovechiculele acordate institutiilor de invatamant, sanatate si cultura, ministerelor, altor organe ale administratiei publice, structurilor patronale si sindicale reprezentative la nivel national, asociatiilor si fundatiilor de utilitate publica, de catre guverne straine, organisme internationale si organizatii nonprofit si de caritate, prin donatii sau finantate direct din imprumuturi nerambursabile, precum si din programe de cooperare stiintifica si tehnica.

Autovehicule confiscate

O alta categorie de vehicule pentru care nu se plateste taxa de poluare este cea a masinilor "confiscate sau intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a statului si acordate cu titlu gratuit in conformitate cu prevederile legale in vigoare". Prevederea este identica cu cea din legea care reglementa vechea taxa auto (Legea nr. 9/2013) si suscita aceleasi neclaritati din moment ce nu se stipuleaza clar daca autovehiculele acordate cu titlu gratuit sunt scutite de la plata timbrului de mediu numai daca cel care le primeste este statul sau este o prevedere aplicabila oricarui cetatean.

Masini-mostenire sau primite dupa divort

Nici pentru autoturismele dobandite prin mostenire nu trebuie sa se plateasca timbrul de mediu, insa numai daca acestea sunt dobandite intr-o perioada de maxim 2 ani de la deschiderea succesiunii.
De asemenea, potrivit normelor legale, si masinile obtinute in urma unui partaj sunt scutite de la plata timbrului de mediu.

Pe scurt, despre timbrul de mediu, OUG nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 119 din 4 martie 2013.
Acest act normativ abroga vechea lege care reglementa taxa de poluare (legea nr. 9/2012), precum si normele sale de aplicare.
Ordonanta de urgenta publicata luni stabileste ca, incepand din 15 martie, cand noile reglementari intra in vigoare, timbrul de mediu va fi platit, o singura data, in urmatoarele situatii:
- cand un autoturism este inmatriculat pentru prima data in Romania;
- cand un autoturism este reintrodus in parcul auto national, in cazul in care la momentul scoaterii sale din parcul auto national, proprietarului I s-a restituit valoarea reziduala a timbrului;
- pentru masinile rulate pentru care nu a fost achitata nicio taxa de poluare/inmatriculare, timbrul de mediu se va plati cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate;
- pentru autoturismele rulate pentru care s-a dispus de catre instante restituirea sau inmtaricularea fara plata unei taxe de poluare/ de inmatriculare. Timbrul de mediu in aceasta situatie va fi achitat tot cu ocazia ocazia transcrierii dreptului de proprietate.




duminică, 3 martie 2013

Tendinte in moda masculina – primavara 2013

Pentru ca inca  iarna nu a plecat, fashion designerii au prezentat inca de anul trecut colectiile pentru sezonul de primavara in 2013 in moda pentru barbati, ar fi bine sa stim cam in ce directie ne indreptam.
Daca nu stii care sunt tendintele pentru sezonul de primavara anul acesta, afla principalele 5 trenduri ale sezonului!

Culorile primare

Daca primavara trecuta culorile electrice au dominat creatiile pentru barbati, anul acesta se revine la culorile primare. Printre casele de moda care recomanda culorile primare pentru tinutele masculine in primavara lui 2013 se numara Lacoste, Nautica, Michael Kors si Gucci.
Stilul militar

Tindem sa credem ca stilul army nu va iesi din trend niciodata, asa ca pregateste-ti hainele de tip army din garderoba. Tinutele pentru barbati in stilul army/navy sunt recomandate de J.Crew, Mark McNairy, Todd Snyder si Burberry Prorsum.
Accesorii puternice

Designerii propun pentru sezonul de primavara 2013 accesorii in nuante neon, de la incaltaminte la curele sau genti.
                                   

Elementele sport

Un trend surprinzator vine odata cu aceasta primavara in moda masculina. Fashion designerii ne propun imbinarea stilului smart casual sau business cu cel sportiv. Si aici nu se refera la pantofi sport si pantaloni de costum, ci la completarea unei tinute office cu o jacheta sport sau casual.
Dungile

Dungile sunt o alta alegere spectaculoasa pentru noul sezon: dungile. Tommy Hilfiger propune sacouri in dungi, Ronen merge pe accesorizarea cu cravate in dungi, iar Dolce&Gabbana ne propune camasi button-up tot in dungi.