Traim intr-o societate informationala, in care stiinta inseamna putere (potentiala). De fapt, asa dupa cum spunea Napoleon Hill, “cunostintele specializate paveaza calea catre bogatii”. Asadar, daca vrei sa ai succes si sa fii bogat, trebuie neaparat sa devii excelent in ceea ce faci, sa fii printre cei mai buni din domeniul tau. Pentru a ajunge “in varf”, ai nevoie sa te specializezi continuu, sa inveti si sa te autoinstruiesti mereu. Mai exact, trebuie sa fii dedicat invataturii pentru tot restul vietii.
Din fericire, in ziua de azi, cunostintele specializate se gasesc din belsug si se pot obtine gratis (in cartile si revistele din bibliotecile publice) sau la un pret foarte mic (in colegii si universitati, sau prin cursuri de specializare – serale sau particulare, cum sunt cursurile prin corespondenta).
Cu toate acestea, nivelul actual al cunostintelor si aptitudinilor se perimeaza intr-un ritm mult mai rapid decat oricand inainte. De aceea, trebuie sa studiezi continuu in domeniul tau de activitate, sa fii mereu la curent cu tot ce e nou si ce mai apare in specializarea ta. Pentru a reusi sa “tii pasul” cu evolutia din domeniul tau, dar mai ales pentru a ajunge si pentru a te mentine in topul profesionistilor din ramura ta de activitate, trebuie sa fii foarte eficient in a dobandi noi cunostinte.
Capacitatea de a invata cat mai repede, de a intelege cat mai bine si mai rapid, dar si de a retine cat mai mult timp ceea ce ai invatat, este una din abilitatile esentiale ale oricarui om de succes. Scoala te invata multe lucruri, dar, din nefericire, nu te invata si cel mai important lucru: “CUM ANUME” sa inveti. ARTA de a dobandi noi cunostinte – de a ti le insusi si de a le “integra” in ansamblul cunostintelor pe care le posezi deja – este mult mai importanta si mai valoroasa decat cunostintele in sine.
Creierul vrea lucruri INTERESANTE !
Cercetatorii din domeniul psihologiei educationale, neurobiologiei si stiintei cognitive, au descoperit faptul ca creierul uman tanjeste mereu dupa noutate – el cauta permanent numai lucruri neobisnuite, ciudate, neasteptate, care ies in evidenta. Astfel, creierul se ocupa numai cu lucruri interesante si inmagazineaza doar informatiile care conteaza, eliminand si ignorand lucrurile obisnuite, normale, de rutina sau plictisitoare, pe care le intalneste.
Cum reusesti totusi sa inveti acele cunostinte care nu te atrag deloc? “Trucul” pentru a retine anumite informatii – dar si pentru a te putea concentra, pentru a intelege mai usor si mai rapid un material nou, precum si pentru a-l retine timp indelungat – este acesta: sa-ti convingi creierul ca aceste informatii sunt deosebit de importante, chiar VITALE !
Cum realizezi aceasta? Punandu-ti neuronii la treaba ! Adica trebuie sa faci anumite lucruri, care sa intensifice activitatea creierului tau, lucruri care sa-ti activeze neuronii din ambele emisfere cerebrale – lucruri care sa te provoace, sa te motiveze, sa te antreneze, sa te inspire sa rezolvi probleme, sa tragi concluzii si sa descoperi noi cunostinte. Pentru asta ai nevoie de intrebari, exercitii, provocari si activitati care sa-ti stimuleze creierul.
Trebuie sa stii ca, creierul este stimulat de emotii, de aceea elementul esential care sporeste atentia (concentrarea), intelegerea si memorarea, este incarcatura emotionala a materialului studiat. Retii mult mai repede atunci cand materialul te face sa “simti” ceva. Cu cat sunt mai puternice sentimentele pe care le ai in timp ce inveti, cu atat vei retine mai repede, mai bine si pentru un timp mai indelungat acele informatii. De aceea, se recomanda sa incluzi in activitatea ta de invatare lucruri care sa te uimeasca, sa te distreze, sa te faca curios, sa te entuziasmeze sau sa-ti creeze orice alt sentiment placut – fie chiar si neplacut, numai sa te faca sa simti ceva, sa nu te lase indiferent.
Acum ca ai aflat ce este mai important despre felul in care functioneaza creierul tau, iata care sunt cele mai eficiente 3 metode de invatare:
1. Invata pe altcineva !
Expertii din domeniul invatarii rapide au descoperit ca cea mai eficienta modalitate de a absorbi si de a-ti insusi noi cunostinte este aceasta: in timp ce inveti, sa te gandesti cum ai putea “preda” noul material altcuiva. Iti imaginezi ca trebuie sa explici – cu cuvintele tale – aceste cunostinte unei alte persoane, care nu stie absolut nimic despre acest subiect.
De aceea, e bine ca, imediat dupa ce afli noi cunostinte, sa le impartasesti celor din jurul tau. Daca nu ai cui sa explici noile informatii, atunci trebuie macar sa iti “predai” tie insuti noul material – adica sa-ti explici tie insuti ce ai aflat, reformuland textul si explicandu-l cu propriile tale cuvinte.
ATENTIE: Este important ca, atunci cand le explici altora – si chiar si tie insuti – noile cunostinte, sa NU folosesti exact cuvintele si formularile din textul initial (cel pe care trebuie sa-l inveti), ci sa reformulezi textul cu cuvintele tale. Trebuie neaparat sa elimini tonul formal si limbajul academic, daca vrei sa inveti cu adevarat. In schimb, trebuie sa folosesti un limbaj obisnuit si un ton conversational, exact asa cum i-ai vorbi unui prieten drag.
Procedand astfel, castigi 4 lucruri:
Te concentrezi mai usor, mai repede si mai bine – deoarece limbajul obisnuit, folosit intr-un stil conversational, iti capteaza imediat atentia, tot asa cum o discutie prieteneasca te atrage mult mai mult decat o prelegere academica. Adevarul este ca, atunci cand oamenii au impresia ca se afla intr-o conversatie, devin dintr-odata atenti, deoarece trebuie sa-si urmareasca interlocutorul si sa intervina in discutie, atunci cand e cazul (de ex., cand sunt intrebati ceva).
Intelegi mai bine noile informatii – decat daca te-ai gandi sa le inveti si sa le folosesti doar pentru tine, deoarece efortul depus pentru a reformula cu cuvintele tale textul si de a-l explica pe intelesul tuturor, iti “pune neuronii la treaba”, ii determina sa fie “activi”.
Inveti mult mai rapid. Intrucat intelegi foarte bine materialul, nu va trebui sa mai depui niciun efort pentru a-l memora. Astfel, il vei invata in mod natural, noile cunostinte integrandu-se de la sine in structura informatiilor pe care le detii deja.
Memorezi mai mult timp noul material, deoarece concentrarea necesara explicarii continutului, cu propriile tale cuvinte, unei alte persoane, face ca aceste informatii sa patrunda adanc in subconstientul tau, unde vor deveni o parte permanenta din memoria ta pe termen lung.
Expertii din domeniul invatarii rapide au descoperit ca cea mai eficienta modalitate de a absorbi si de a-ti insusi noi cunostinte este aceasta: in timp ce inveti, sa te gandesti cum ai putea “preda” noul material altcuiva. Iti imaginezi ca trebuie sa explici – cu cuvintele tale – aceste cunostinte unei alte persoane, care nu stie absolut nimic despre acest subiect.
De aceea, e bine ca, imediat dupa ce afli noi cunostinte, sa le impartasesti celor din jurul tau. Daca nu ai cui sa explici noile informatii, atunci trebuie macar sa iti “predai” tie insuti noul material – adica sa-ti explici tie insuti ce ai aflat, reformuland textul si explicandu-l cu propriile tale cuvinte.
ATENTIE: Este important ca, atunci cand le explici altora – si chiar si tie insuti – noile cunostinte, sa NU folosesti exact cuvintele si formularile din textul initial (cel pe care trebuie sa-l inveti), ci sa reformulezi textul cu cuvintele tale. Trebuie neaparat sa elimini tonul formal si limbajul academic, daca vrei sa inveti cu adevarat. In schimb, trebuie sa folosesti un limbaj obisnuit si un ton conversational, exact asa cum i-ai vorbi unui prieten drag.
Procedand astfel, castigi 4 lucruri:
Te concentrezi mai usor, mai repede si mai bine – deoarece limbajul obisnuit, folosit intr-un stil conversational, iti capteaza imediat atentia, tot asa cum o discutie prieteneasca te atrage mult mai mult decat o prelegere academica. Adevarul este ca, atunci cand oamenii au impresia ca se afla intr-o conversatie, devin dintr-odata atenti, deoarece trebuie sa-si urmareasca interlocutorul si sa intervina in discutie, atunci cand e cazul (de ex., cand sunt intrebati ceva).
Intelegi mai bine noile informatii – decat daca te-ai gandi sa le inveti si sa le folosesti doar pentru tine, deoarece efortul depus pentru a reformula cu cuvintele tale textul si de a-l explica pe intelesul tuturor, iti “pune neuronii la treaba”, ii determina sa fie “activi”.
Inveti mult mai rapid. Intrucat intelegi foarte bine materialul, nu va trebui sa mai depui niciun efort pentru a-l memora. Astfel, il vei invata in mod natural, noile cunostinte integrandu-se de la sine in structura informatiilor pe care le detii deja.
Memorezi mai mult timp noul material, deoarece concentrarea necesara explicarii continutului, cu propriile tale cuvinte, unei alte persoane, face ca aceste informatii sa patrunda adanc in subconstientul tau, unde vor deveni o parte permanenta din memoria ta pe termen lung.
2. Vizualizeaza informatiile !
Stim cu totii ca “o imagine valoreaza cat o mie de cuvinte”. Cercetatorii din domeniul invatarii rapide ne confirma faptul ca imaginile faciliteaza mult intelegerea unui text si se memoreaza mult mai rapid decat cuvintele singure (imaginile imbunatatesc cu pana la 90 % capacitatea de intelegere si memorare). De aceea, este bine ca sa iti construiesti cat mai multe scheme si diagrame structurate, pe baza noilor cunostinte pe care trebuie sa ti le insusesti – scheme care sa fie cat mai sugestive (sa exprime relatiile, dependentele, incluziunile, etc., dintre notiuni) si sa fie adnotate corect (cuvintele-cheie sa fie incluse in schema, la locurile potrivite), eventual completate cu imagini sugestive.
Subconstientul transforma gandurile in realitate
De fapt, aceste informatii despre subconstient nu sunt chiar lipsite de legatura cu tema acestui articol , deoarece aceste tehnici si strategii care ne ajuta sa invatam mai repede, sa intelegem mai bine si sa memoram mai usor si pentru mai mult timp noile cunostinte, sunt tocmai metode de influentare a subconstientului. Mai mult decat atat, cea mai puternica metoda de influentare a subconstientului – AUTOSUGESTIA – este folosita si in cazul invatarii eficiente, deoarece metodele de invatare rapida sunt de fapt forme de autosugestie, prin care ii sugerezi creierului tau exact ceea ce are el nevoie sa stie ca sa inmagazineze materialul de invatat, si anume faptul ca acest material este foarte important.
Stim cu totii ca “o imagine valoreaza cat o mie de cuvinte”. Cercetatorii din domeniul invatarii rapide ne confirma faptul ca imaginile faciliteaza mult intelegerea unui text si se memoreaza mult mai rapid decat cuvintele singure (imaginile imbunatatesc cu pana la 90 % capacitatea de intelegere si memorare). De aceea, este bine ca sa iti construiesti cat mai multe scheme si diagrame structurate, pe baza noilor cunostinte pe care trebuie sa ti le insusesti – scheme care sa fie cat mai sugestive (sa exprime relatiile, dependentele, incluziunile, etc., dintre notiuni) si sa fie adnotate corect (cuvintele-cheie sa fie incluse in schema, la locurile potrivite), eventual completate cu imagini sugestive.
Subconstientul transforma gandurile in realitate
De fapt, aceste informatii despre subconstient nu sunt chiar lipsite de legatura cu tema acestui articol , deoarece aceste tehnici si strategii care ne ajuta sa invatam mai repede, sa intelegem mai bine si sa memoram mai usor si pentru mai mult timp noile cunostinte, sunt tocmai metode de influentare a subconstientului. Mai mult decat atat, cea mai puternica metoda de influentare a subconstientului – AUTOSUGESTIA – este folosita si in cazul invatarii eficiente, deoarece metodele de invatare rapida sunt de fapt forme de autosugestie, prin care ii sugerezi creierului tau exact ceea ce are el nevoie sa stie ca sa inmagazineze materialul de invatat, si anume faptul ca acest material este foarte important.
3. Pune-ti intrebari !
Trebuie sa stii ca creierul tau invata si retine cunostinte numai atunci cand lucreaza la ele. Acest lucru a fost descoperit si folosit inca din Antichitate, de catre invatatii din Grecia Antica, care utilizau, pentru a-i invata pe copii, metoda lui Socrate – metoda ce consta in faptul ca profesorul nu facea altceva decat sa puna intrebari, concentrand atentia elevilor si determinandu-i sa gaseasca raspunsuri. In cazul invatarii prin intrebari, elevii nu mai sunt pasivi (nu doar asculta, plictisiti si pe jumatate adormiti, ce le povesteste profesorul), ci sunt implicati activ in desfasurarea lectiei – datorita faptului ca trebuie sa raspunda la intrebari, elevii sunt permanent foarte atenti la lectie. In plus, prin intrebarile bine alese, elevii isi integreaza in mod eficient noile cunostinte in structura de informatii deja dobandite.
Pune-ti permanent intrebari ! De aceea, invatarea dirijata de intrebari este una dintre cele mai puternice si mai eficiente metode de invatare cunoscute vreodata. Se recomanda sa folosesti aceasta metoda in studiul tau, fiind propriul tau profesor – adica fiind atat profesor (iti pui intrebari), cat si elev (raspunzi la ele).
Se recomanda sa nu incepi niciodata citirea amanuntita a unui text, fara a avea in gand o serie de intrebari la care doresti sa obtii raspunsuri. Asta pentru ca intrebarile iti sugereaza scopul materialului si te mentin atent – devii in acest fel un cercetator activ, in loc de un pasiv rasfoitor de carti. Intrebarile trebuie sa ti le formulezi inca din timpul rasfoirii preliminare a cartii. Titlurile si subtitlurile paragrafelor sugereaza mereu intrebari. Se recomanda sa-ti formulezi intrebari mai ales cand te uiti la primul si la ultimul paragraf.
E bine sa-ti formezi deprinderea de citire interogativa. Adica, trebuie sa te intrebi mereu, in timp ce citesti: “Care este ideea principala din acest capitol/paragraf/alineat?”, “Am mai intalnit cumva aceste notiuni? Ce stiu deja despre ele?”, “Unde sunt faptele care sa sprijine aceste afirmatii?”, “Pot oare sa ma insel in privinta a ceea ce credeam ca stiu despre aceasta problema?”, “Ce inseamna asta?”. Deseori, chiar autorul pune cateva intrebari la inceputul sau la sfarsitul capitolului. Intrebari de felul “Cum?”, “Cine?”, “Unde?”, “Cand?”, “De ce?”, “Ei si?”, ar trebui sa nu-ti lipseasca din minte atunci cand citesti. Si, pe masura ce raspunzi la intrebari, fii pregatit sa formulezi altele !
Trebuie sa stii ca creierul tau invata si retine cunostinte numai atunci cand lucreaza la ele. Acest lucru a fost descoperit si folosit inca din Antichitate, de catre invatatii din Grecia Antica, care utilizau, pentru a-i invata pe copii, metoda lui Socrate – metoda ce consta in faptul ca profesorul nu facea altceva decat sa puna intrebari, concentrand atentia elevilor si determinandu-i sa gaseasca raspunsuri. In cazul invatarii prin intrebari, elevii nu mai sunt pasivi (nu doar asculta, plictisiti si pe jumatate adormiti, ce le povesteste profesorul), ci sunt implicati activ in desfasurarea lectiei – datorita faptului ca trebuie sa raspunda la intrebari, elevii sunt permanent foarte atenti la lectie. In plus, prin intrebarile bine alese, elevii isi integreaza in mod eficient noile cunostinte in structura de informatii deja dobandite.
Pune-ti permanent intrebari ! De aceea, invatarea dirijata de intrebari este una dintre cele mai puternice si mai eficiente metode de invatare cunoscute vreodata. Se recomanda sa folosesti aceasta metoda in studiul tau, fiind propriul tau profesor – adica fiind atat profesor (iti pui intrebari), cat si elev (raspunzi la ele).
Se recomanda sa nu incepi niciodata citirea amanuntita a unui text, fara a avea in gand o serie de intrebari la care doresti sa obtii raspunsuri. Asta pentru ca intrebarile iti sugereaza scopul materialului si te mentin atent – devii in acest fel un cercetator activ, in loc de un pasiv rasfoitor de carti. Intrebarile trebuie sa ti le formulezi inca din timpul rasfoirii preliminare a cartii. Titlurile si subtitlurile paragrafelor sugereaza mereu intrebari. Se recomanda sa-ti formulezi intrebari mai ales cand te uiti la primul si la ultimul paragraf.
E bine sa-ti formezi deprinderea de citire interogativa. Adica, trebuie sa te intrebi mereu, in timp ce citesti: “Care este ideea principala din acest capitol/paragraf/alineat?”, “Am mai intalnit cumva aceste notiuni? Ce stiu deja despre ele?”, “Unde sunt faptele care sa sprijine aceste afirmatii?”, “Pot oare sa ma insel in privinta a ceea ce credeam ca stiu despre aceasta problema?”, “Ce inseamna asta?”. Deseori, chiar autorul pune cateva intrebari la inceputul sau la sfarsitul capitolului. Intrebari de felul “Cum?”, “Cine?”, “Unde?”, “Cand?”, “De ce?”, “Ei si?”, ar trebui sa nu-ti lipseasca din minte atunci cand citesti. Si, pe masura ce raspunzi la intrebari, fii pregatit sa formulezi altele !
