Absolvenţii facultăţilor tehnice îşi găsesc cel mai uşor un job în domeniu. La polul opus sunt cei care termină Litere, Filosofie, Management, Administraţie sau chiar Ştiinţe Economice.
S-au dus vremurile când tinerii gândeau după principiul "toate domeniile sunt de viitor, dacă eşti bun". Treptat, cei care nu vor să treacă prin facultate ca gâsca prin apă şi chiar vor să profeseze în domeniul studiat se orientează spre IT, Medicină sau Stomatologie. Odată la mare căutare, Ştiinţele Economice, la fel ca Literele nu oferă multe opţiuni de angajare mai sus de operator call-center sau agent de vânzări.
În ultimii 20 de ani, autorităţile nu au fost interesate să afle câţi absolvenţi din fiecare domeniu poate absorbi piaţa muncii, ce domenii sunt suprasaturate şi unde există deficit. În tot acest timp, numărul universităţilor a explodat, iar Ministerul Educaţiei, care ar fi trebuit să urmărească evoluţia, s-a bazat pe informaţii nereprezentative de la forţele de muncă.
Mulţi absolvenţi care au fost atraşi de mirajul facultăţilor de management sau administrarea afacerilor, care sună bine, dar care oferă specializări vagi.
O altă facultate cu concurenţă mare, dar cu perspective reduse e Administraţia publică. Pe lângă faptul că posturile din administraţie sunt blocate, pentru cele care se scot la concurs în instituţii publice se cer alte specializări: economie, ştiinţe juridice, arhitectură.
Administraţia e o îmbinare între drept şi contabilitate. În realitate însă nu ieşi nici jurist, nici contabil. Nici licenţiaţii în Economie sau Finanţe nu-şi mai găsesc uşor un job. În intervalul 1996-2009, cei mai mulţi absolvenţi au fost în acest domeniu- peste 500.000.
În lipsa unor minime cunoştinţe tehnice, şi absolvenţii facultăţilor cu profil socio-uman, precum Litere, Filozofie sau Relaţii Internaţionale, fie se fac profesori, fie se angajează pe bani mai mulţi în call-center sau agenţii imobiliare.
Nu se caută specializări clare, capitalismul a şters graniţele între specializări. Astăzi, prea puţine facultăţi scot tehnicieni în adevăratul sens, spun specialiştii în resurse umane.
În afară de Arhitectură, Medicină, Poliţie nu există specializări. Nu există specializarea Economie, Marketing sau Management. "Cei care termină astfel de facultăţi au pur şi simplu diplome de studii superioare, care valorează mai mult sau mai puţin în funcţie de prestigiul universităţii", subliniază un specialist în recrutare.
Nu există joburi în privat pentru care se cere specializarea economie, psihologie etc. Piaţa nu cere jurişti sau economişti, ci oameni care să înveţe repede. Doar 20% din joburi necesită specializare clară, conchide acesta.
